Calul are capacități vizuale cu totul deosebite, fiind dotat de Dumnezeu cu unii dintre cei mai mari ochi existenți în lumea animalelor tereste. El are capacitatea de a vedea în depărtare mai bine decât oamenii, detectează rapid obiectele în mișcare și se descurcă foarte bine în lumina slabă a crepusculului sau când este înnorat. Dar cea mai remarcabilă capacitate vizuală a sa este câmpul vizual imens, de aproape 360 de grade.
Aceste abilități se dovedesc, însă, un handicap atunci când este înhămat și trebuie să circule pe drumuri aglomerate, pline de mașini zgomotoase. Pentru a nu fi speriat de lucrurile aflate în mișcare în jurul său, animalului i se pun, în astfel de situații, așa-numiții ochelari de cal, care sunt, de fapt, două obturatoare opace, care îi îngustează câmpul vizual. În felul acesta se poate concentra la ceea ce este în față și își face treaba mai bine.1 Dacă un cal ar rămâne însă cu acești ochelari și atunci când este pe câmp, la păscut, ei îi vor crea, evident, un handicap. |
| Sursa imaginii: pixabay |
Puțini oameni realizează că, în ciuda marilor avansuri tehnologice și științifice, în unele domenii ale cardiologiei se poartă ochelari de cal. Poate că cea mai sensibilă zonă, din acest punct de vedere, este cea a factorilor ce favorizează ateroscleroza. Exagerând puțin, am putea spune că, în timpul consultației, medicul „vede” doar colesterol și sare. Educați în acest mod, oamenii ce doresc să prevină o afecțiune cardiacă sau să trateze de astfel de boli ajung să-și propună să evite colesterolul și sarea. Problema e că un câmp vizual atât de îngust îi împiedică să acorde atenția cuvenită altor „agresori”, care rămân neobservați, îi îmbolnăvesc și deseori îi ucid.
Cardiologie oarbă
Să ai ochelari de cal este mult mai bine decât să fii orb. Da, a fost o vreme când domeniul cardiologiei era cufundat în mister, când medicii și pacienții erau aproape complet orbi cu privire la cauzele bolilor cardiovasculare. Bolile de inimă erau privite ca un rezultat al îmbătrânirii, ca o fatalitate. Medicii nu aveau nici cea mai slabă idee despre cum ar putea fi întârziate, prevenite sau combătute. Poate că această ignoranță nu părea foarte gravă la începutul secolului XX, când afecțiunile cardiace erau încă relativ rare, ocupând doar locul al patrulea între cauzele de mortalitate. Lumea medicală avea de furcă destul de mult cu bolile infecțioase și cu tuberculoza.
Lucrurile s-au schimbat însă spre anii `30, când bolile cardiace au devenit cea mai importantă cauză de mortalitate în SUA, incidența lor continuând să crească până în anii `60, ajungându-se să se vorbească de o veritabilă epidemie.2, 3 A devenit imperios necesar să se facă lumină. Și, slavă lui Dumnezeu, câteva studii efectuate în acel timp au făcut puțină lumină. Cel mai cunoscut dintre ele a fost studiul Framingham.
Acesta a început în 1948, sub conducerea Institutului National de Sănătate și a avut ca obiectiv identificarea factorilor și caracteristicilor care contribuie la apariția și agravarea acestor boli grave. Studiul a urmărit, pe o lungă perioadă de timp, persoane aparent sănătoase din punct de vedere cardiovascular, recrutând inițial 5 209 bărbați și femei, cu vârste între 30 și 62 de ani, ce locuiau în orașul Framingham, Massachusetts. An de an, acești oameni au fost investigați și, astfel, s-au strâns date care au ajutat cercetătorii să înțeleagă cum putem preveni afecțiunile cardiovasculare. Studiul continuă și în prezent, aflându-se din 2003 la a treia generație de participanți.3
„Lumina luminează în întuneric...”4
După analiza datelor, autorii studiului au lansat, în 1961, noțiunea de factori de risc cardiovascular. Aceștia sunt afecțiuni sau circumstanțe care cresc riscul unei persoane să dezvolte afecțiuni ale inimii și arterelor. Unii dintre factorii descoperiți sunt nemodificabili, ceea ce înseamnă că nu putem face nimic pentru a schimba lucrurile în bine. Avansarea în vârstă, sexul masculin și a avea cardiaci printre rudele de gradul I sunt exemple de astfel de factori.
Vestea bună pe care ne-o dă studiul este că majoritatea factorilor de risc sunt modificabili, adică pot fi influențați prin schimbări în stilul de viață sau prin tratament medicamentos. În funcție de impactul pe care îl au în accelerarea procesului de ateroscleroză, ei au fost împărțiți în majori și minori, fiind listați în tabelul alăturat.5 Studiile continuă să adauge noi factori de risc, pe lângă aceștia.
|
Factori de risc coronarian5
|
|
Majori
|
Fumat
Hipertensiune arterială
Colesterol crescut
Diabet zaharat
|
|
Minori
|
Stres
Sedentarism
Obezitate
|
Identificarea factorilor de risc a fost un mare pas înainte. În primul rând, bolile cardiovasculare au încetat să mai fie privite ca o fatalitate. Medicii au înțeles că ele sunt legate în mare măsură de obiceiurile pacienților. În al doilea rând, medicina a căpătat un instrument prin care se puteau preveni și trata eficient bolile de inimă. De atunci încoace, profesioniștii din sănătate se concentrează pe factorii din tabel, încercând să îndrume pacientul pe drumul dificil, dar necesar, al schimbării stilului de viață. Mai mult, politici înțelepte de sănătate publică, concentrate tot pe factorii de risc, au făcut posibilă reducerea substanțială a incidenței afecțiunilor cardiovasculare, salvându-se astfel, în special în țările dezvoltate, multe vieți omenești.2,6
Revelația MONICA
Pe la mijlocul anilor `80, a devenit evident că mortalitatea cardiovasculară în America și Australia a început să scadă. Trendul a fost remarcat, după aceea și în alte țări. După peste două decenii de aplicare a prevenției și tratamentului axate pe combaterea factorilor de risc cardiovascular, concluzia logică a cercetătorilor a fost că strategia s-a dovedit eficientă. Totuși, aceștia nu au fost mulțumiți cu o concluzie superficială, ci au demarat un studiu epidemiologic mare, coordonat de OMS, care s-a numit MONICA (Multinational Monitoring of Trends and
Determinants in Cardiovascular Disease).
Studiul a urmărit 38 de populații din 21 de țări, încercând să răspundă la câteva întrebări, listate în tabelul alăturat.
|
Întrebări la care a încercat să răspundă trialul MONICA7
|
- Este scăderea incidenței bolilor de inimă reală?
- Dacă da, este ea legată de o evoluție favorabilă a ratei fumatului, hipertensiunii și nivelului de colesterol în populațiile studiate?
- Este această scădere datorată unor servicii medicale mai bune?
|
După analiza datelor colectate, cercetătorii au ajuns la concluzia că factorii tradiționali de risc cardiovascular explică doar parțial evoluția favorabilă a morbidității și mortalității. De fapt, rezultatele au fost departe de așteptările celor ce au proiectat cercetarea: „parțial” a însemnat 40% din cazuri la bărbați și 15% din cazuri la femei. Autorii studiului au explicat aceasta prin „dificultăți în măsurare și analiză, incluzând apariția cu întârziere a efectelor unor schimbări și factori care nu au fost incluși în analiză, cum ar fi intervenții medicale.” Ei au concluzionat că studiul „sprijină politicile de prevenire bazate pe factorii de risc clasici, dar sugerează potențial de prevenție dincolo de acestea.”7
Dacă ar fi să „traducem”, autorii au realizat faptul că datele studiului Framingham pot fi folosite incorect, transformând un instrument care ne-a ajutat să vedem în ochelari de cal. Cercetarea este o invitație spre căutarea altor factori ce favorizează bolile cardiovasculare, în afara celor clasici. De atunci au trecut alte două decenii, însă aș îndrăzni să spun că mulți nu și-au dat încă jos acești ochelari de cal. Mai mult, mă tem că limitarea câmpului vizual este caracteristică și altor specialități medicale, nu doar cardiologiei.
Uitându-te de sus
Sunt optimist în privința științei medicale și a profesioniștilor ce lucrează în domeniul sănătății. Așa cum spuneam mai sus, noi factori de risc se descoperă, pe măsură ce cercetările continuă. Câmpul vizual devine din ce în ce mai larg. Va fi nevoie de timp, dar vom ști din ce în ce mai multe și vom fi din ce în ce mai eficienți. Problema este că tu nu poți aștepta acele vremuri glorioase. Ai nevoie astăzi să știi ce ai de făcut. Mâine este boala.
|
Când vorbim despre a mânca corect și a începe să faci exerciții, nu există „voi începe de mâine”. Mâine este boala.
V.L. Allineare
|
Vestea bună este că nici nu este nevoie să aștepți. Ai deja multe informații care te pot înarma cu cea mai bună metodă de a-ți păstra inima și vasele sănătoase. Îți trebuie doar un anumit mod de a privi lucrurile, un concept care să-ți lărgească acum câmpul vizual. Dacă este să revenim la metafora calului, de la începutul articolului, cât timp stă cu nasul în iarbă și paște, câmpul vizual al acestui animat este tot îngust, limitat de iarba din jur. Din când în când, însă, calul privește de sus, pentru a se asigura că este în siguranță. În aceste momente, el nu mai este limitat. Vede tot, de jur împrejur.
Avem și noi nevoie să privim lucrurile de sus, din perspectiva lui Dumnezeu, iar aceasta ne va oferi conceptul de care avem nevoie. Am găsit această perspectivă, foarte frumos formulată, în scrierile vechi de peste un secol ale lui Ellen G. White. Principiile pe care Dumnezeu le-a descoperit prin ea au fost aplicate cu succes, începând încă din 1963, în rețeaua medicală adventistă mondială. Cu siguranță îți vor fi de folos și ție. Ele sunt sumarizate în tabelul alăturat.
|
Legile sănătăţii – principii de bază:
- Există un sistem de legi care guvernează fiinţa umană;
- Boala este favorizată de călcarea acestor legi (conștient sau nu);
- Ascultarea de aceste legi este o condiţie esenţială pentru recăpătarea sănătăţii.
„Ei (pacienții) au nevoie să fie învăţaţi că fiecare practică ce distruge energiile fizice, mintale sau spirituale este păcat şi că sănătatea trebuie să fie asigurată prin ascultarea de legile pe care le-a stabilit Dumnezeu pentru binele întregii omeniri.”12
|
Pași spre un câmp vizual mai larg
Un prim pas spre descoperirea unor noi factori de risc, este să îi preluăm din studiile ce se concentrează pe alte afecțiuni decât cele cardiovasculare. Gândirea medicală clasică merge, în general, pe recomandări diferite pentru afecţiuni diferite. De exemplu, recomandăm dietă hiposodată, adică reducerea consumului de sare, pacienţilor cu HTA, însă nu şi pacienţilor diabetici, hipertiroidieni, cu probleme digestive sau respiratorii. Similar, recomandăm reducerea drastică a consumului de glucide simple (zahăr, miere) diabeticilor, însă nu şi hipertensivilor sau celor cu insuficienţă cardiacă. Pacienţii cu boli de rinichi trebuie să consume mai puţine proteine, dar cei cu alte afecţiuni nu au o astfel de restricţie.8 Condimentele iuți sunt contraindicate doar celor ce au probleme cu stomacul. Ne vom lărgi câmpul vizual atunci când vom recunoaște că ceea face rău într-o boală, aproape sigur face rău și în alta, ceea ce îmbolnăvește un alt organ, aproape sigur va îmbolnăvi și arterele.
Din fericire, la nivel științific, se merge în această direcție. Cuvintele prof. Dr. Richard Deckelbaum de la Columbia University, New York sunt edificatoare în acest sens: „Vestea cea bună este că nu avem nevoie de o anumită dietă pentru bolile de inimă, o altă dietă pentru a reduce riscul pentru cancer şi apoi o altă dietă pentru a preveni obezitatea şi diabetul. Un singur tipar de dietă sănătoasă acoperă toate aceste categorii de boli şi scade riscul pentru multe boli cronice”.9 Iată viziunea ce trebuie preluată, aplicată și mediatizată, spre folosul celor ce se luptă să-și păstreze sau să-și recapete sănătatea.
Această soluție are, recunosc, și un dezavantaj. Paleta de „restricții” se extinde, în fața ta vor fi mai multe schimbări ce ar trebui făcute. Cu siguranță, ți se va părea dificil de aplicat în practică. Poate vei avea sentimentul că viața ta este dată peste cap cu totul. Poate că acesta este unul din motivele pentru care purtăm ochelari de cal. Uneori ne este teamă să-i dăm jos. Calea spre sănătate presupune însă depășirea acestor temeri. Trebuie să avem curajul să recunoaștem unde greșim și să începem lupta cu obiceiurile rele. Câștigul va fi mare.
Pentru o sistematizare a legilor sănătății îți recomand să studiezi conceptul „New Start”, lansat de cei de la institutul Weimar.13 Principiile pot fi reorganizare în forma unui acronim românesc: SANATATE (vezi figura alăturată). În revista „Viață+Sănătate” și în cărțile publicate de aceeași editură, vei găsi multe detalii legate de aceste principii.
|
SOARE
AER CURAT
NUTRIȚIE ECHILIBRATĂ
APĂ
TIHNĂ PENTRU TRUP ȘI SUFLET
ACTIVITATE FIZICĂ REGULATĂ
TEMPERANȚĂ ADEVĂRATĂ
ECHILIBRU MENTAL ȘI SPIRITUAL
|
Dincolo de fizic
Un al doilea pas ar fi să înțelegem ființa umană ca întreg. De multe ori, cei care se ocupă de sănătatea umană ajung să se asemene cu mecanicii, în sensul că se concentrează doar asupra aspectelor ce țin de fizic. Omul nu este mașină, iar medicina nu este service auto. Ființa umană are și alte dimensiuni: mentală, socială, spirituală.
Speranța de viață a bărbaților din România este influențată semnificativ de nivelul de studii, cei cu cel mai înalt nivel trăind, în medie, cu 10 ani mai mult decât cei cu cel mai scăzut. În cazul femeilor, diferența este de 4 ani, tot în favoarea celor cu studii superioare. Aceeași situație nu este doar la noi în țară, ci și în restul Uniunii Europene, cu mențiunea că, în cazul bărbaților, diferența este mai mică, de 7,6 ani.10 În lumina acestor date, devine evident că ar trebui să ai preocupări în domeniul intelectual, să-ți propui să citești, să te dezvolți în acest domeniu, dacă vrei artere sănătoase și viață lungă.
Este deja binecunoscut că depresia, o afecțiune eminamente psihică, are un impact major asupra evoluției pacienților cu boli cardiace. Ea favorizează apariția bolilor cardiovasculare, crește riscul de deces prin moarte subită la supraviețuitorii infarctului miocardic de 2,5 ori, mărește riscul de accident vascular cerebral cu 50%. Ca o consecință, există voci care sugerează că ar trebui să fie adăugată pe lista factorilor de risc pentru ateroscleroză, alături de HTA, colesterol, diabet și fumat.8, 11
Poate nu te așteptai la o legătură așa de strânsă între fizic și psihic. Da, contează ce programe TV urmărești, contează ce muzică asculți, contează care este subiectul discuțiilor între tine și alte persoane. Contează dacă ai obiceiul de a critica, de a bârfi, sau dimpotrivă, de a aprecia, de a încuraja. Contează dacă ești înfumurat și ai impresia că le știi pe toate sau dacă, dimpotrivă, ești umil, realist față de capacitățile proprii și dispus să înveți. Contează dacă ești certat cu cei din familie sau dacă ai relații armonioase. Toate obiceiurile rele în plan mental și social sunt factori de risc pentru diverse boli, inclusiv cardiovasculare.
În fine, diverse studii confirmă că persoanele credincioase rezistă mai bine în faţa bolilor. Subiecţii implicaţi activ în viaţa bisericii au dovedit o longevitate mai mare şi o capacitate sporită de refacere în caz de boală.8,14 Mai mult, adulterul, care este o călcare a uneia din cele 10 porunci ale lui Dumnezeu, se asociază cu risc mai mare de evenimente cardiovasculare.15 Evident, neglijarea laturii spirituale a ființei noastre este și ea un factor de risc. Prin urmare, prevenirea sau vindecarea bolilor de inimă trebuie să includă și măsuri în domeniul spiritual. Acordă atenţie disciplinelor spirituale, adică ia-ți timp să citești Biblia, să te rogi, să meditezi la subiecte spirituale, să stai de vorbă cu oameni credincioşi, să participi la ocazii de închinare publică! Aplică principiile acestea în viața ta! Este secretul fericirii și sănătății.
Articolul a apărut în numărul din martie 2020 al revistei Viață+Sănătate.
- https://horsenetwork.com/2016/07/horse-vision-effects-horsemanship/, accesat 02.2020;
- Dalen JE et al.The Epidemic of the 20th Century: Coronary Heart Disease. The American Journal of Medicine, Volume 127, Issue 9, 807 - 812
- framinghamheartstudy.org, accesat 02.2020;
- Biblia, Evanghelia după Ioan, cap.1, vers. 5;
- https://www.cardioportal.ro/pacienti/factori-de-risc-cardiovascular/ , accesat 03.2020;
- Mahmood SS, Levy D, Vasan RS, Wang TJ. The Framingham Heart Study and the epidemiology of cardiovascular disease: a historical perspective. Lancet. 2014;383(9921):999–1008. doi:10.1016/S0140-6736(13)61752-3
- Kuulasmaa K, Tunstall-Pedoe H, Dobson A, et al. Estimation of contribution of changes in classic risk factors to trends in coronary-event rates across the WHO MONICA Project populations. Lancet. 2000;355(9205):675–687.
- Bratu I, Hipertensiunea arterială. Cum să învingem ucigașul tăcut. Viata si Sanatate. Pantelimon, 2019;
- Deckelbaum, R. J., Fisher, E. A., et al., „Summary of a scientific conference on preventive nutrition: Pediatrics to geriatrics”, în Circulation, vol. 100, nr. 4, 27 iulie 1999, pp. 450–456.
- Policies, E.O.H.S., Romania: Profilul Sănătății în 2019, OECD Publishing, 2019.
- Nedley N, Depresia: calea spre vindecare, pag. 32-34, Editura Viata si Sanatate, Pantelimon, 2015, ISBN 978-973-101-838-6
- White EG, Divina vindecare, pag. 113, citat preluat de pe https://egwwritings.org/ , accesat 03.2020.
- https://www.newstart.com/about/ , accesat 03.2020.
- L. H. Powell, L. Shahabi, C. E. Thoresen, Religion and spirituality: linkage to physical health, American Psychologist, nr. 58 (1), 2003, p. 36-52
- Fisher AD, Bandini E, Rastrelli G, Corona G, Monami M, Mannucci E, and Maggi M. Sexual and cardiovascular correlates of male unfaithfulness. J Sex Med 2012;9:1508–1518.
