miercuri, 6 octombrie 2021

Ce e val, ca valul trece…

Sursa imaginii: nursingtimes.net

Când scriu aceste rânduri, suntem în plin val patru al pandemiei Covid 19. Nu știu ce va fi atunci cât tu le citești. Poate că valul deja va fi pe sfârșite sau poate va fi în plină desfășurare. Sper să fie prima variantă. Oricum, ideea este că el va trece oricum. Poate va urma un val cinci sau poate nu. Indiferent ce va fi, avem nevoie să știm un lucru: ce trebuie făcut pentru a trece cu bine prin ele. Legat de aceasta, apar tot felul de întrebări. Mi-ai fost puse de cunoscuți direct sau pe diverse canale de comunicare. Voi încerca să răspund la ele în acest articol.


Câte valuri va mai avea pandemia și cât de severe vor fi?


Răspunsul scurt este că nu știm. Viitorul este cunoscut doar de Dumnezeu. Putem face totuși prognoze, bazându-ne pe experiența trecutului. Probabil cel mai bun reper, din acest punct de vedere, este epidemia de gripă spaniolă de la începutul secolului trecut. Se pare că actuala pandemie merge pe tiparul acesteia, chiar dacă, din fericire, la un nivel mai mic, din punct de vedere al mortalității. Dar ambele virusuri se transmit respirator, pot da sindrom de detresă respiratorie și sunt virusuri ARN, toate acestea îndreptățind presupunerea că este posibil ca lucrurile să se desfășoare similar.

Pandemia de „gripă spaniolă” a avut patru valuri: două în 1918, unul în 1919 și cel final în 1920. Valul al doilea a fost cel mai violent, afectând în special persoanele sub 50 de ani. Cei ce au trecut prin boală au rămas cu un grad de imunitate, fiind protejați la următoarele valuri. Generalizarea acestui tipar este însă dificilă. Astfel, la o epidemie anterioară de gripă (1889-1890), valul al treilea a fost cel mai violent.

Există diferențe notabile la actuala pandemie. În defavoarea noastră este faptul că acum se călătorește mult mai mult, ceea ce face ca virusul să se răspândească mai ușor. Pe de altă parte, medicina a avansat semnificativ, punându-ne la dispoziție instrumente noi de diagnostic (test PCR, dozare anticorpi etc.), o mai bună înțelegere a epidemiei, tratamente mai eficiente și posibilitatea de a produce rapid vaccinuri eficiente.1


Este o idee bună să mă vaccinez?


Evident, da! Studiile arată o protecție clară a celor vaccinați față de nevaccinați. Cei vaccinați cu două doze ale vaccinului Pfizer au înregistrat o reducere cu peste 95% a riscurilor de a face Covid.5 Studiul a arătat de asemenea o scădere marcată a spitalizărilor pentru Covid, a cazurilor grave și a deceselor.5 Protecția oferită de vaccin se reduce în timp, dar poate fi crescută prin administrarea unei a treia doze.6 

După vaccin, riscul de a lua boala scade, chiar dacă nu se anulează. Cu cât sunt mai multe persoane vaccinate într-o populație, cu atât transmiterea virusului va fi mai dificilă. Aceasta înseamnă că cei vaccinați îi protejează și pe cei nevaccinați, în mod indirect. Ceea ce este foarte important, chiar atunci când o persoană vaccinată face totuși boala, riscul de a ajunge la forme severe, cu detresă respiratorie, scade foarte mult. Astfel, chiar dacă vaccinul nu oprește complet transmiterea, o îngreunează și, foarte important, scade mortalitatea prin boală.2


Există riscuri asociate vaccinării?


Categoric, da! În momentul de față, nu avem intervenții medicale total lipsite de risc. De fapt, nimic în lumea aceasta nu este lipsit de risc. Chiar simplul fapt de a te urca în mașina personală sau într-un mijloc de transport în comun pentru a te deplasa până la serviciu implică anumite riscuri. Mai mult, activitatea de la locul de muncă implică anumite pericole pentru viața ta, mai mici sau mai mari. Motivul pentru care totuși o faci zi de zi este acela că beneficiile serviciului depășesc cu mult riscurile. Pe lângă faptul că îți aduce un venit, din care poți trăi, deseori îți dă și împlinire.

La fel trebuie procedat și cu decizia de a te vaccina, fie că este vorba de Covid 19, gripă sau altă boală contagioasă. Se pun în balanță beneficiile și riscul. Din acest punct de vedere, vaccinurile dezvoltate în prezent pentru Covid 19 au un raport excelent risc-beneficiu. Efectele secundare ce pot apărea sunt minore. Riscul efectelor adverse grave pentru vaccinul Pfizer, de exemplu, este mai mic de de 0,001%.3 Chiar printre acești pacienți cu incidente grave, decesele sunt puține, majoritatea fiind salvați. Aceasta face ca vaccinarea să fie una dintre cele mai sigure intervenții medicale. De dragul comparației, deplasarea cu mașina aduce 0,001 decese la  aproximativ 16 000 de km parcurși.4 Putem trage concluzia că vaccinarea este mult mai sigură decât parcurgerea a 16 000 de km cu automobilul.


Vaccinarea mă scutește de renunțarea la vicii?


Logica acestei întrebări este următoarea: da, înțeleg că viciile îmi afectează sănătatea, dar poate că intervențiile medicale pot anula efectele negative ale obiceiurilor mele nesănătoase. Răspunsul este nu! Dacă vrem să fim siguri că facem față amenințării reprezentate de acest val pandemic, ar fi înțelept să renunțăm la vicii. Orice obicei nesănătos, dar mai ales fumatul, folosirea drogurilor, consumul de alcool, au efectul dovedit de reducere a imunității și a eficienței vaccinării.2,7

Haideți să ne imaginăm sistemul nostru imunitar ca o armată bine organizată, pregătită să înfrunte inamicul. În cazul acesta, vaccinarea ar fi un antrenament. Soldații ar fi puși să înfrunte un grup de actori, care cunosc bine inamicul și îi imită modul de a lupta. La sfârșitul acestui antrenament, ei vor fi mult mai capabili să înfrunte inamicul, decât erau înainte de această simulare. Acum, să ne imaginăm că înainte, în timpul și după antrenament, soldaților noștri li se pune o otravă lentă, cu efecte discrete în mâncare. Adică nu un toxic care să-i decimeze, ci unul care doar să le reducă forța și capacitatea de concentrare. O astfel de armată va învăța puțin din antrenament. Capacitatea ei de luptă, oricum scăzută, va crește puțin în urma simulării. Oricum, nu va ajunge la fel de eficientă în luptă ca o armată neotrăvită.

Pentru cei care nu au astfel de vicii, rămâne important să-și analizeze stilul de viață și să schimbe și ei ce nu este în regulă. Poate nu bei apă destulă, poate mai mănânci între mese, poate că uneori cedezi în fața ispitei de a te îmbuiba. Este cel mai bun moment să corectezi aceste obiceiuri nesănătoase. Aceasta te va ajuta să treci cu bine de pandemie, dar, mai important, te va feri și de alte afecțiuni. Mai mult, obiceiurile sănătoase aduc întotdeauna un plus vieții de zi cu zi, făcând-o mai împlinită.


Dacă am un stil de viață sănătos, mai are rost să mă vaccinez? 

Da, vaccinul este o alegere înțeleaptă și pentru persoanele care sunt atente cu sănătatea lor. Suntem într-o competiție cu virusul. Niciun atlet nu se întreabă dacă mai are rost să se echipeze cu adidași buni, de vreme ce s-a antrenat îndelung și atent. În competiție, orice avantaj contează. Sau, dacă ar fi să preluăm ilustrația anterioară, o armată bine instruită și sănătoasă tot va avea nevoie de antrenament, înainte de a se confrunta cu inamicul. Ba chiar, am putea spune, simularea unei lupte va avea eficiență tocmai în cazul unei astfel de armate, formată din soldați sănătoși și capabili de concentrare. Ei vor învăța cu maximă eficiență să se lupte cu un dușman periculos.

Un alt motiv pentru care cei atenți cu sănătatea au nevoie de ajutorul oferit de știința medicală este acela că sănătatea noastră pe acest pământ nu va fi niciodată perfectă. Oamenii ce au grijă de ei înșiși tot se vor îmbolnăvi, mai devreme sau mai târziu. Ba chiar vor și muri la un moment dat. Sigur, viața lor va fi mai lungă și mai împlinită. Dar pe acest pământ, afectat de păcat, nimic nu este perfect, cu atât mai puțin sănătatea noastră. Să nu ne amăgim cu gândul: „Mie nu mi se poate întâmpla!”.


De ce se întâmplă așa de des ca cei vaccinați să facă Covid?


Motivul principal este acela că SARS-Cov2 este un virus ARN. Din acest punct de vedere, el seamănă cu virusul gripal și cu hiv (virusul ce dă SIDA). Aceste virusuri au o mare variabilitate genetică. Virușii-fii nu sunt identici cu virușii-părinți, așa cum se întâmplă în cazul virusurilor ADN.8 Vaccinurile au eradicat variola și o tulpină a virusului poliomielitic, deoarece acestea erau virusuri ADN. Se știe că cine face o dată rujeolă (pojar), varicelă (vărsat) sau oreion nu va mai fi afectat a doua oară de aceste boli. Motivul este acela că și aceste virusuri au ADN ca material genetic. Dimpotrivă, chiar dacă faci gripă anul acesta, ai șanse mari să o faci și anul viitor. Acolo unde eșuează imunitatea naturală, evident că va eșua și imunitatea indusă de vaccin.

Totuși, vaccinarea în cazul virusurilor ARN nu este inutilă, așa cum se afirmă în unele știri false. Chiar dacă virușii-fii sunt diferiți, ei păstrează totuși suficient de multe asemănări cu virușii parentali. Dacă armata noastră s-a antrenat să înfrunte un inamic, iar acesta și-a schimbat între timp unele strategii de luptă, victoria nu mai este la fel de sigură, dar, oricum, antrenamentul este de folos, deoarece este vorba totuși de aceeași armată.

Acest „antrenament” explică și stingerea naturală în timp a pandemiilor. Există imunitate, atât după Covid 19, cât și după vaccinare, chiar dacă nu este totală. După fiecare val, populația este tot mai pregătită să înfrunte virusul, chiar dacă sensibilitatea individuală rămâne. Este ceea ce se cheamă „imunitate de turmă”. De aici vine și previziunea că pandemia se va sfârși în cele din urmă. Poate vor rămâne cazuri rare, poate vor mai fi și izbucniri epidemice, ca în cazul gripei, dar la un moment dat răspândirea globală se va sfârși.1


Mai trebuie să respect celelalte măsuri de protecție, dacă sunt vaccinat?


Din nefericire, da! În primul rând, variabilitatea virusului, de care vorbeam mai sus, mă face totuși vulnerabil. Eu m-am vaccinat cu varianta alfa, iar acum tulpina dominantă este delta. Experiența Israelului este revelatoare. Acest stat a adoptat o politică de vaccinare extinsă a populației, care a permis stoparea valului trei al pandemiei. Totuși, în ciuda unei rate de vaccinare de 60%, țara a fost lovită puternic de varianta delta, experimentând al patrulea val. Unul dintre motive pare să fie renunțarea prea timpurie la măsurilor preventive (purtarea măștii, evitarea aglomerațiilor și a călătoriilor în zone „roșii” etc.).9 Din fericire, reinstaurarea măsurilor de protecție și administrarea celei de-a treia doze de vaccin a permis Israelului să iasă repede din acest val patru, în vreme ce alte țări, mai reticente față de vaccinare, între care și România, se confruntă încă cu el.10

În opinia mea, ar mai fi un motiv să păstrăm prudența și după vaccinare. Covid 19 nu este singurul virus de care să mă tem. Nu prea îmi convine să fac nici gripă clasică, nici măcar guturai. Eu am continuat să fiu foarte strict cu măsurile preventive și după vaccinare și sunt hotărât să continui cu ele și după pandemie. Măcar acum nu mai trebuie să dau prea multe explicații când port mască în cabinet sau când cer cuiva să păstreze distanță. Deși a fost o nenorocire, pandemia a accelerat educarea populației în ce privește prevenția.


Dacă am avut boala, mai trebuie să mă vaccinez?


Imunitatea obținută prin boală este mult mai intensă decât cea obținută prin vaccinare. Indiferent ce progrese tehnologice vom avea, niciodată nu vom putea egala ce se întâmplă în infecția naturală. Acolo organismul este pur și simplu invadat de un număr mare de virusuri, iar sistemul imun are ocazia de a se „antrena” într-un mod în care nu o poate face la vaccinare. Se pare că vaccinare nu are rost imediat după boală. Rămâne totuși problema diminuării în timp a răspunsului imun. În contextul unui virus care se tot schimbă, scăderea naturală a imunității odată cu trecerea lunilor ne expune la riscul de a face din nou boala. Se estimează că, după șase luni de la boală, vaccinarea (sau măcar administrarea unei singure doze, similar dozei a treia în cazul vaccinaților) ar oferi avantajul creșterii rezistenței la virus.11

Oricum, nu este o greșeală ca cel ce a făcut boala să se vaccineze, în sensul că administrarea vaccinului după boală nu implică efecte negative. Tot din acest motiv, consider că nu are sens să faci teste serologice înainte de vaccinare, pentru a fi sigur că nu ai trecut prin boală. Vaccinează-te și gata! Dacă ai avut boala, vaccinul va amplifica imunitatea. Dacă nu ai avut boala, vei obține acum protecția.


Dacă sufăr de boli cronice, am voie să mă vaccinez?


Bolnavii cronici au un motiv în plus să se vaccineze, deoarece ei sunt în grupa de risc pentru sindromul de detresă respiratorie (SARS), ce poate apărea în timpul Covid 19. Vaccinarea este contraindicată la cei alergici la componentele vaccinului și în timpul afecțiunilor intercurente (răceli). Oricum, pentru a fi sigur că nu ești într-o situație rară, care să contraindice vaccinarea, discută cu medicul tău curant. Dar fă aceasta cât mai repede, ca să nu amâni prea mult o vaccinare ce îți poate salva viața.2


Fie ca sănătatea ta să sporească!


Sunt sigur că vom trece cu bine și de această pandemie. Dumnezeu are încă planuri cu planeta Pământ. Sfârșitul istoriei acestei lumi nu va fi o epidemie. Virusurile sunt îngăduite deocamdată de Dumnezeu, dar El nu va permite ca ele să pună capăt vieții pe Terra. El vrea ca sănătatea ta să sporească12, dar, mai mult decât aceasta, vrea ca tu să fii salvat. Uneori te va trece și prin necazuri, dacă acestea te vor ajuta să crești în credință și să-ți desăvârșești caracterul. Iar vestea cea mai bună este că ne-a pregătit o lume viitoare perfectă, fără boală și suferință. Fie să avem cât mai mulți parte de ea!



Articolul va apărea în numărul din noiembrie al revistei „Viață+Sănătate”


  1. Institute of Medicine (US) Forum on Microbial Threats; Knobler SL, Mack A, Mahmoud A, et al., editors. The Threat of Pandemic Influenza: Are We Ready? Workshop Summary. Washington (DC): National Academies Press (US); 2005. 1, The Story of Influenza. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK22148/
  2. https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-nCoV/index.html
  3. https://www.hse.ie/eng/services/news/newsfeatures/covid19-updates/covid-19-vaccine-materials/covid-19-vaccine-translated-materials/pfizer-biontech-comirnaty-vaccine-information-romanian.pdf
  4. https://www.mediafax.ro/externe/avionul-cel-mai-sigur-mijloc-de-transport-statistici-despre-accidentele-aviatice-din-1993-pana-in-prezent-infografic-12989394
  5. Haas EJ et al., Impact and effectiveness of mRNA BNT162b2 vaccine against SARS-CoV-2 infections and COVID-19 cases, hospitalisations, and deaths following a nationwide vaccination campaign in Israel: an observational study using national surveillance data. The Lancet, Volume 397, Issue 10287, 1819 - 1829
  6. Bar-On YM, et al. "Protection of BNT162b2 vaccine booster against covid-19 in Israel." New England Journal of Medicine (2021).
  7. https://www.aa.com.tr/en/health/smoking-alcohol-make-covid-vaccines-less-effective/2120554
  8. Figlerowicz M, Alejska M, Kurzyńska-Kokorniak A, Figlerowicz M. Genetic variability: the key problem in the prevention and therapy of RNA-based virus infections. Med Res Rev. 2003 Jul;23(4):488-518.
  9. https://www.digi24.ro/stiri/externe/de-ce-cresc-cazurile-de-covid-in-cea-mai-vaccinata-tara-din-lume-1603223
  10. https://www.mediafax.ro/editorialistii/comentariu-lelia-munteanu-israelul-iese-curand-din-valul-4-secretul-vaccinarea-20284643
  11. Abbasi J. Study Suggests Lasting Immunity After COVID-19, With a Big Boost From Vaccination. JAMA. 2021;326(5):376–377.
  12. Biblia, 3 Ioan 1:2

2 comentarii:

Unknown spunea...

Multumim, Ionel! 🤓

Raluca spunea...

Multumesc pentru acest articol deosebit de clar.Apreciez si respect profund activitatea dvs de pe facebook(doar pe aceasta o cunosc).
Astept noi articole de la dvs.Cu respect,RN.