Infidelitatea și riscul cardiovascular – o legătură surprinzătoare

Puțini oameni asociază infidelitatea cu sănătatea inimii. Și totuși, literatura medicală arată că stresul emoțional și contextul psihologic al infidelității pot crește semnificativ riscul cardiovascular, atât acut, cât și pe termen lung.

Sursa imaginii: needpix.com

Infidelitatea ca factor de stres acut

Descoperirea sau trăirea unei infidelități reprezintă un șoc emoțional major. Stresul intens determină eliberarea de catecolamine (adrenalină și noradrenalină), cu efecte directe asupra inimii:

• creșterea frecvenței cardiace,
• creșterea tensiunii arteriale,
• spasm al arterelor coronare.

Aceste reacții pot declanșa angină, infarct miocardic sau chiar moarte subită, mai ales la persoanele cu factori de risc cardiovascular deja existenți.

Un exemplu notoriu este cardiomiopatia de tip Takotsubo („sindromul inimii frânte”), care apare după un stres emoțional puternic, inclusiv în contextul descoperirii unei infidelități. Studiile arată că acest sindrom afectează mai ales femeile de vârstă medie și se manifestă ca un „pseudoinfarct” (1).

Raporturile sexuale extraconjugale și riscul de infarct

Cercetările au arătat că raporturile sexuale extraconjugale pot fi mai riscante pentru inimă decât cele dintr-o relație stabilă. Motivele includ:

• stresul psihologic (teama de a fi descoperit),
• efort fizic mai mare decât în mod obișnuit,
• consumul de alcool sau droguri asociat contextului,
• absența suportului emoțional.

Un studiu italian a arătat că un procent semnificativ de infarcte acute au loc în timpul sau imediat după raporturi sexuale extraconjugale (2). Alte cercetări confirmă că stresul și contextul „prohibitiv” al acestor relații cresc riscul de aritmii și evenimente cardiace fatale (3).

Impactul pe termen lung al infidelității

Infidelitatea nu are doar efecte acute, ci și consecințe cronice:

• niveluri crescute de cortizol și inflamație sistemică,
• tulburări de somn și alimentație,
• depresie și anxietate,
• comportamente de risc (fumat, consum de alcool, sedentarism).

Toate acestea contribuie la ateroscleroză și boli cardiovasculare cronice (4,5).

Stabilitatea relațională – un factor protector

Studiile epidemiologice arată constant că persoanele căsătorite sau aflate în relații stabile trăiesc mai mult și au un risc mai mic de infarct și accident vascular cerebral (6). Pe de altă parte, conflictele conjugale, divorțul și infidelitatea se corelează cu hipertensiune, sindrom metabolic și mortalitate cardiovasculară mai mare (7).

Concluzie

Infidelitatea nu este doar o problemă morală sau socială, ci și un factor de risc cardiovascular. Ea poate declanșa evenimente cardiace acute prin stres și efort fizic într-un context psihologic tensionat, dar și crește riscul cronic prin inflamație și comportamente nesănătoase.

Inima, se pare, are mai multă nevoie de loialitate și stabilitate decât am fi tentați să credem.

Referințe

1. Templin C, et al. Stress cardiomyopathy (Takotsubo syndrome): Clinical presentation and outcome. N Engl J Med. 2015;373(10):929-938.
2. Montorsi F, et al. Extramarital sexual activity as a trigger for acute cardiac events. Eur Heart J. 1996;17(3):373-377.
3. Drory Y, et al. Sudden cardiac death triggered by sexual activity. Chest. 1996;109(1):140-144.
4. Steptoe A, Kivimäki M. Stress and cardiovascular disease. Nat Rev Cardiol. 2012;9(6):360-370.
5. Chida Y, Steptoe A. The association of anger and hostility with future coronary heart disease: a meta-analytic review. J Am Coll Cardiol. 2009;53(11):936-946.
6. Kaplan RM, Kronick RG. Marital status and longevity in the United States population. J Epidemiol Community Health. 2006;60(9):760-765.
7. Whisman MA. Marital distress and the metabolic syndrome: linking social functioning with physical health. J Fam Psychol. 2007;21(3):297-301